SUBIECTE:
1. PROFILUL DEZVOLTĂRII ÎN ADOLESCENȚĂ
2. DIRECȚIILE PRINCIPALE DE DEZVOLTARE, CARACTERISTICE ADOLESCENȚEI
- 2.1. Dezvoltarea cognitivă la adolescenții cu vârste cuprinse între 14-16 ani
- 2.2. Dezvoltarea cognitivă la adolescenții cu vârste cuprinse între 17-19 ani
- 2.3. Dezvoltarea socio-emoțională la adolescenții cu vârste cuprinse între 14-16 ani
- 2.4. Dezvoltarea socio-emoțională la adolescenții cu vârste cuprinse între 17-19 ani
- 2.5. Dezvoltarea identității și dezvoltarea morală la adolescenții cu vârste cuprinse între 14-16 ani
- 2.6. Dezvoltarea identității și dezvoltarea morală la adolescenții cu vârste cuprinse între 17-19 ani
1. PROFILUL DEZVOLTĂRII ÎN ADOLESCENȚĂ
(Teoria dezvoltării psiho-sociale a lui Arthur Chickering, în versiunea revizuită, Chickering & Reisser, 1993).
1. Dezvoltarea competenței, include o serie de calități intelectuale, cum ar fi gândirea analitică, formarea punctelor de vedere proprii prin raportare la diverse experiențe, calități fizice ca de ex. reușite sportive, auto-disciplina și calități interpersonale ca de ex. abilități de ascultare, comunicare.
2. Managementul emoțiilor, face referire la identificarea unor strategii prin care emoții
nesănătoase precum vina sau frica pot să influențeze negativ procesul academic.
3. Trecerea de la interdependență la autonomie, adică trecerea de la faza în care depinzi de alții, la faza în care devii autonom si independent, fază ce presupune independență emoțională prin separarea de părinte, de grupul de sprijin, prin plecarea la studii de exemplu, dar și independență instrumentală prin punerea ideilor în acțiune prin identificarea și utilizarea resurselor personale, stabilirea unor obiective personale etc.
4. Relațiile interpersonale mature, fac referire la tolerarea și aprecierea diferențelor dintre oameni și de asemenea, fac referire la intimitate.
5. Formarea/stabilirea identității, se dezvoltă împreună cu primele patru și face referire la
sinele social, identitatea sexuală, auto-acceptarea, stima de sine etc.
6. Dezvoltarea unor scopuri, explică de exemplu, decizia de a urma studiile universitare, în funcție de aspirațiile personale, adică ce profesie vreau să am, nivelul de angajament față de familie, față de sine. În acest caz, este importantă găsirea unui echilibru între muncă și viața personală.
7. Dezvoltarea integrității, se referă la stabilirea convingerilor și valorilor personale și la capacitatea de acceptare a altor puncte de vedere, adică ideea de a fi tolerant. În acest sens, este important să dezvoltăm respectul de sine.
Analizând cu atenție acești vectori și integrând teoria elaborată de Chickering & Reisser, am grupat competențele în cinci domenii:
1) autocunoaștere,
2) autonomie,
3) comunicare,
4) managementul resurselor,
5) munca în echipă.
2. DIRECȚIILE PRINCIPALE DE DEZVOLTARE, CARACTERISTICE ADOLESCENȚEI
(Ingersoll, 1992):
1. Adaptarea psihologică, datorată modificărilor fizice.
Adolescența este perioada cu cele mai complexe și rapide schimbări fizice, cu impact major asupra dezvoltării psihologice a adolescentului și a imaginii de sine a acestuia.
2. Adaptarea optimă la apariției unor abilități cognitive noi.
Adolescența reprezintă perioada de dezvoltare în care se dezvoltă gândirea abstractă, abilitatea de a dezvolta raționamente morale, metacogniția. Acestea duc la preocupări pentru înțelegerea unor
concepte abstracte precum moartea, etica, nevoia de testare a unor noi ipoteze, a unor
valori noi și încorporarea lor într-un sistem de credințe despre sine, lume și viață.
3. Adaptarea adolescentului la solicitări academice crescute și abstracte.
În liceu și la facultate, curriculum este adesea dominat de tematici și de sarcini, ce implică concepte abstracte, solicitante.
4. Dezvoltarea identității.
În perioada adolescenței, se accentuează individualitatea și definirea sinelui, formarea identității în afara familiei, prin definirea unor roluri sociale tot mai complexe.
5. Nevoia de setare a obiectivelor pentru dezvoltarea carierei.
Răspunsul la întrebarea: Ce îmi doresc să devin ca adult? este parte importantă a dezvoltării identității adolescentului și a tânărului.
6. Dobândirea independenței emoționale și psihologice.
Adolescența aduce cu sine nevoia de autonomie și de independență, fără a exclude nevoia de conectare cu adulții care au un rol important în viata adolescentului, cum ar fi părinții, profesorii. Se păstrează nevoia implicită de susținere din partea acestora.
7. Dezvoltarea unor relații cu potențial productiv, cu persoane de aceeași vârstă.
Dezvoltarea socială și nevoia de conexiune cu ceilalți este esențială pentru adolescenți și tineri, pentru adaptarea optimă a acestora.
8. Descoperirea și învățarea strategiilor de gestionare a propriei sexualități.
Maturizarea sexuală este o dimensiune importantă pe care adolescentul trebuie să o încorporeze în identitatea personală. El trebuie și să dezvolte atitudini și valori sănătoase cu privire la sexualitate.
9. Dezvoltarea unor strategii eficiente de control emoțional și comportamental.
Prin definiție, adolescența este perioada provocărilor și a căutării riscului, iar experiențele la
care adolescentul se expune sau este expus, precum și felul în care le gestionează,
contribuie semnificativ la învățarea unor strategii de control pe care le va folosi mai târziu.
10. Nevoia de definire a valorilor personale.
Expus unor valori diferite, de multe ori conflictuale, pe care le au părinții, colegii, prietenii etc., adolescentul trebuie să selecteze și să își concstruiască o viziune proprie despre lume și viață.
2.1. Dezvoltarea cognitivă la adolescenții cu vârste cuprinse între 14-16 ani:
– Începe dezvoltarea gândirii abstracte;
– Este debutul formării abilităților metacognitive;
– Interesul cognitiv se concentrează asupra prezentului – sunt orientați spre obținerea unor
beneficii imediate, spre consecințe imediate, fără a lua în calcul viitorul;
– Nevoie cognitivă de stimulare ridicată – caută senzații tari, se implică în comportamente de
risc;
– Capacitate de învățare crescută – pot învăța rapid și eficient;
– Gândire de tip iluzia invulnerabilității – mie nu mi se poate întâmpla acest lucru;
– Sensibilitate la nedreptate – gândire de tip nu este corect;
– Gândire de tip egocentric – eu sunt unic și nevoile mele sunt cele mai importante.
2.2. Dezvoltarea cognitivă la adolescenții cu vârste cuprinse între 17-19 ani:
– Crește abilitatea de opera cu raționamente abstracte;
– Își testează abilitățile metacognitive;
– Se dezvoltă capacitatea și interesul pentru setarea obiectivelor;
– Se concentrează, în principal, asupra viitorului apropiat;
– Capacitate de învățare crescută;
– Începe interesul pentru planificarea acțiunilor;
– Persistă parțial gândirea de tip iluzia invulnerabilității;
– Sensibilitate la nedreptate – gândire de tip nu este corect;
– Gândire de tip egocentric – eu sunt unic și nevoile mele sunt cele mai importante.
2.3. Dezvoltarea socio-emoțională la adolescenții cu vârste cuprinse între 14-16 ani:
– Sentimente de inadecvare în raport cu propriul corp – nu sunt suficient de bun, de frumos;
– Influență crescută din partea covârstnicilor;
– Dorința de a fi autonom;
– Schimbări emoționale bruște și rapide.
2.4. Dezvoltarea socio-emoțională la adolescenții cu vârste cuprinse între 17-19 ani:
– Continuă sentimentele și îngrijorările referitoare la schimbările corporale și la imaginea de sine;
– Crește tot mai mult tendința de a se distanța de părinți;
– Apare nevoia de a forma prietenii solide și comportamente direcționate spre acest scop;
– Apar sentimente intense de dragoste și pasiune – sunt orientați spre căutarea acestor sentimente.
2.5. Dezvoltarea identității și dezvoltarea morală la adolescenții cu vârste cuprinse între 14-16 ani:
– Explorare crescută a sinelui cu scopul de a răspunde la întrebarea Cine sunt eu?;
– Definirea sinelui se realizează în raport cu covârstnicii;
– Imaginea fizică este o componentă importantă a conceptului de sine;
– Sentimentul că părinții interferează cu dezvoltarea independentă a personalității lor;
– Atenție crescută acordată experiențelor interioare;
– Apar primele interese în raport cu dezvoltarea carierei.
2.6. Dezvoltarea identității și dezvoltarea morală la adolescenții cu vârste cuprinse între 17-19 ani:
– Preocupare crescută pentru sine, cunoaștere de sine;
– Încredere de sine schimbătoare – alternează între așteptări nerealiste față de sine și sentimente de eșec;
– Definirea sinelui se realizează în raport cu covârstnicii;
– Atenție crescută acordată experiențelor interioare;
– Preocupări și interese pentru dezvoltarea carierei (nevoia de modele);
– Curiozitate și interes pentru moralitate și etică.