(Ingersoll, 1992):
1. Adaptarea psihologică, datorată modificărilor fizice.
Adolescența este perioada cu cele mai complexe și rapide schimbări fizice, cu impact major asupra dezvoltării psihologice a adolescentului și a imaginii de sine a acestuia.
2. Adaptarea optimă la apariției unor abilități cognitive noi.
Adolescența reprezintă perioada de dezvoltare în care se dezvoltă gândirea abstractă, abilitatea de a dezvolta raționamente morale, metacogniția. Acestea duc la preocupări pentru înțelegerea unor
concepte abstracte precum moartea, etica, nevoia de testare a unor noi ipoteze, a unor
valori noi și încorporarea lor într-un sistem de credințe despre sine, lume și viață.
3. Adaptarea adolescentului la solicitări academice crescute și abstracte.
În liceu și la facultate, curriculum este adesea dominat de tematici și de sarcini, ce implică concepte abstracte, solicitante.
4. Dezvoltarea identității.
În perioada adolescenței, se accentuează individualitatea și definirea sinelui, formarea identității în afara familiei, prin definirea unor roluri sociale tot mai complexe.
5. Nevoia de setare a obiectivelor pentru dezvoltarea carierei.
Răspunsul la întrebarea: Ce îmi doresc să devin ca adult? este parte importantă a dezvoltării identității adolescentului și a tânărului.
6. Dobândirea independenței emoționale și psihologice.
Adolescența aduce cu sine nevoia de autonomie și de independență, fără a exclude nevoia de conectare cu adulții care au un rol important în viata adolescentului, cum ar fi părinții, profesorii. Se păstrează nevoia implicită de susținere din partea acestora.
7. Dezvoltarea unor relații cu potențial productiv, cu persoane de aceeași vârstă.
Dezvoltarea socială și nevoia de conexiune cu ceilalți este esențială pentru adolescenți și tineri, pentru adaptarea optimă a acestora.
8. Descoperirea și învățarea strategiilor de gestionare a propriei sexualități.
Maturizarea sexuală este o dimensiune importantă pe care adolescentul trebuie să o încorporeze în identitatea personală. El trebuie și să dezvolte atitudini și valori sănătoase cu privire la sexualitate.
9. Dezvoltarea unor strategii eficiente de control emoțional și comportamental.
Prin definiție, adolescența este perioada provocărilor și a căutării riscului, iar experiențele la
care adolescentul se expune sau este expus, precum și felul în care le gestionează,
contribuie semnificativ la învățarea unor strategii de control pe care le va folosi mai târziu.
10. Nevoia de definire a valorilor personale.
Expus unor valori diferite, de multe ori conflictuale, pe care le au părinții, colegii, prietenii etc., adolescentul trebuie să selecteze și să își concstruiască o viziune proprie despre lume și viață.